Episcopia Giurgiului
Prea Sfintitul Parinte Dr. AMBROZIE - Intaiul Episcop al Giurgiului
Episcopia Giurgiului
Catedrala episcopală cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din municipul Giurgiu
Protoierii - Episcopia Giurgiului
Mănăstiri - Episcopia Giurgiului
Seminar
Noutăţi - Episcopia Giurgiului
Judeţul Giurgiu
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Contact Episcopia Giurgiului
Episcopul Administraţia Eparhială Catedrala Episcopală Protoierii Mănăstiri Invăţământ Teologic Noutăţi Giurgiu Opera Social Filantropică Activitate Culturală Muzeul Eparhial Legături Contact
           

 

Sectiune Media
Secţiune Media

 

Calendar Creştin-Ortodox
Calendarul Crestin Ortodox 2009

 

Sfanta Scriptura Biblia
Sfânta scriptură sau Biblia

 

Învăţătura
Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă

 

Patriarhia Romana
Site-ul oficial al Patriarhiei Române

 

Untitled Document

PROFEȚIILE PĂRINTELUI ARSENIE BOCA DIN PICTURA BISERICII DRĂGĂNESCU

27.04.2017 | Vizualizari: 710


Ridicată la 1870, pe malul lacului de acumulare de pe râul Argeș, în satul Drăgănescu din județul Giurgiu, Biserica profețiilor părintelui Arsenie Boca te întâmpină cu aura ei divină. Acolo, între zidurile ei, unul dintre cei mai prețuiți duhovnici români ai ultimului secol, dus astăzi în lumea celor drepți, părintele Arsenie Boca a pictat vreme de 15 ani (1967-1982) scenele biblice și chipurile de sfinți. Și tot acolo, se zice, și-ar fi consemnat, cu pensula, în linii și culori, profețiile.


Pentru acela care știe să găsească în desen și pilda biblică și cuvintele profetului contemporan nouă, frescele se deschid ca o carte a viitorului. O parte din acest „viitor”, observă cei care îi interpretează picturile, a devenit deja trecut. Unele dintre aceste profeții s-au întâmplat deja.


Se spune că părintele Arsenie Boca - acela care săvârșea minuni și-n timpul vieții sale și a continuat să săvârșească minuni și după ce s-a stins - ar fi proorocit moartea soților Ceaușescu, avertizându-i de cumplitul lor destin, dar că Elena Ceaușescu n-ar fi vrut cu nici un chip să țină seama de cele ce i s-au transmis. Dar și oamenii simpli au beneficiat de viziunile monahului, care le-a deschis o fereastră către o întâmplare viitoare ce le putea schimba covârșitor destinul. Unii au ținut seama de viziunile lui, alții nu.


Unele dintre aceste viziuni au fost așezate, cum spuneam, în frescă. Atentatul asupra turnurilor gemene din New York, de exemplu. Pe un perete al bisericii se pot vedea turnurile gemene, în flăcări. Explozii. Soarele cuprins de neguri. Cetatea de zgârie nori acoperită de praf, de fum, de jale.


Dar poate cea mai puternică dintre previziuni este cea a propriei morți. În fresca reprezentându-l pe Sfântul Ștefan cel Nou, cu viața și pătimirile lui, părintele Arsenie Boca avea să fixeze o dată. Data morții sale, aceeași cu data martiriului Sfântului Ștefan, cel care plătise cu viața îndrăzneala de a-și fi transformat temnița în mănăstire: 28 noiembrie.


Aflându-ne noi acum în ziua Răstignirii pe Cruce a lui Hristos, în Săptămâna cea Mare a Paștilor, zisă și Săptămâna Patimilor, se cuvine să rememorăm și imaginea duhovnicului Arsenie Boca, acela care îi primea pe credincioși și le asculta spovedania, îndrumându-i pe calea cea dreaptă a credinței în Hristos. Părintele a scris într-unul dintre caietele sale că la ziua Judecății în balanță „nu mai atârnă acele păcate care sunt spovedite și ispășite prin canon și necazuri”. Zeci de mii de oameni i-au căutat sfatul și influența sa asupra mulțimii era covârșitoare. Iar în epoca neagră a comunismului, acest lucru a stârnit mânia. Din mănăstire, a fost exilat în această bisericuță de țară, de pe malul Argeșului, interzicându-i-se să mai predice. Predica însă părintele a mutat-o, în culoare și desen, pe peretele bisericii pe care a pictat-o în chip minunat, într-o tehnică unică și desăvârșită. Se spune că picta numai noaptea, când nimeni nu îi deranja viziunile, iar localnicii se minunau în fiecare zi de lucrul nopților sale.


Predica pe care el a mutat-o din amvon în fresca bisericii Drăgănescu este una severă și aspră, care denunță păcatele capitale într-un mod în care nici un alt zugrav de biserici până la el nu a făcut-o. „Să nu credeți că veți intra după moarte în împărăția în care n-ați trăit de pe pământ!; Împărăția Lui Dumnezeu se ia cu luptă!; Orice lucrați, lucrați din toată inima, ca pentru Dumnezeu și nu ca pentru oameni!; Învățați că întru necazuri nu este nedreptate la Dumnezeu!; Ce-ați câștigat dobândind lumea aceasta, dar v-ați pierdut sufletul? Cu știința ați dezlănțuit cataclismul ce vine asupra voastră. Așa vă trebuie. Ați început sfârșitul lumii!; homo homini lupus”. Părintele averiza adeseori că timpul pocăinței nu așteaptă... venirea pensiei și a bătrâneții. Pocăința trebuie să vină chiar înainte ca gândul să devină faptă!


În Biserica Drăgănescu, scena Învierii Domnului este deosebit de grăitoare. Făptura ce iese din mormânt este diafană, spiritualizată, strălucitoare, luminoasă. Mântuitorul emană liniște și pace. Bucuria cea plină de dulceață a Paștilor. Dar ca să înviezi, trebuie să îți porți crucea și apoi să fi fost răstignit pe ea. Iar cel care va trece prin asta, va învia la a doua venire a Domnului!


Sursa: antenasatelor.ro






Site realizat şi administrat de Gloria Grup - Consultanta in Sisteme de Management | Finantari Nerambursabile | Solutii IT & Imagine
Episcopul | Administraţia Eparhială | Catedrala Episcopală | Protoierii | Mănăstiri | Invăţământ Teologic | Noutăţi | Giurgiu | Opera Social Filantropică | Activitate Culturală | Muzeul Eparhial | Legături | Contact | Prima pagină
  Nr. vizitatori: 649,
Copyright Episcopia Giurgiului - Biserica Ortodoxă Română