Episcopia Giurgiului
Prea Sfintitul Parinte Dr. AMBROZIE - Intaiul Episcop al Giurgiului
Episcopia Giurgiului
Catedrala episcopală cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din municipul Giurgiu
Protoierii - Episcopia Giurgiului
Mănăstiri - Episcopia Giurgiului
Seminar
Noutăţi - Episcopia Giurgiului
Judeţul Giurgiu
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Legături creştin-ortodoxe
Contact Episcopia Giurgiului
Episcopul Administraţia Eparhială Catedrala Episcopală Protoierii Mănăstiri Invăţământ Teologic Noutăţi Giurgiu Opera Social Filantropică Activitate Culturală Muzeul Eparhial Legături Contact
            Untitled Document

 

Colectia de obiecte bisericesti a muzeului Episcopiei Giurgiului |
Colectia de obiecte populare din cadrul muzeului Episcopiei Giurgiului |

 
Manastirea Comana

 

Sfanta Scriptura Biblia
Sfânta scriptură sau Biblia

 

Învăţătura
Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă

 

Patriarhia Romana
Site-ul oficial al Patriarhiei Române

 

Untitled Document
Untitled Document

COLECȚIA DE OBIECTE POPULARE DIN CADRUL MUZEULUI EPISCOPIEI GIURGIULUI

 

Formarea poporului român s-a facut în spiritul învataturilor crestin ortodoxe si de aceea creatiile populare, oricare ar fi domeniul de activitate, sunt marcate de acel duh al moralitatii, al bunului simt, al gustului pentru frumos si al respectului fata de natura.

Vlascenii, printre vremurile de amare suferinte, au gasit si clipe de înaltare sufleteasca, au gasit acele momente în care sa-si arate maiestria cântului, frumuseea portului sau vrednicia lucrului.

Cu toata simplitatea ei în aparenta, gospodaria din Vlasca avea tot ceea ce era necesar unei vieti normale, unui trai integrat în mediul natural în care îsi gasea locul si din care îsi tragea seva.

 

 

 

 

Frumosul port de Vlasca, alcatuit la barbati din caciula de blana de oaie, camasa, pantaloni din pânza alba, ilic, brâu, ciorapi si opinci iar la femei din tulpanul ce acoperea capul, ia de Vlasca de o frumusete aparte pentru ca fiecare femeie o crea dupa imaginatia sa dar respectând traditia locala, poalele, fotele, ciorapii din lâna si opincile, toate articolele din pânza fiind tesute în razboaie de lemn, material luat din vestitii Codrii ai Vlasiei care se întindeau de la munte si pâna aici, la malurile Dunarii.

Totul începea de la prelucrarea firului de lâna cu FUSUL si TORCATOAREA apoi, alegerea itelor în DULAPUL DE URZIT si în final maiestria si imaginatia femeii crea în RAZBOIUL DE TESUT acele obiecte vestimentare de o frumusete inegalabila.

În vreme de iarna, când muncile câmpului încetau, la vestitele claci unde femeile torceau lâna sau taiau cârpele pentru tesutul presurilor, barbatii stateau mai deoparte la o COCOACE facuta pe vatra si o ulcica de vin scoasa cu TÂLVUL.

Cuptorul era un lucru nelipsit din orice gospodarie pentru ca din el iesea aburind pâinea cea de toate zilele iar jos, pe rogojina, la traditionala masuta si scaune cu trei picioare, mâncarea în strachina cu lingura de lemn era mai gustoasa si mai sanatoasa decât cea de azi.

Când dupa truda zilei toti ai casei se duceau la odihna, patul cu tablii îi îmbia la somn pe salteaua din pânza de in umpluta cu paie, la fel ca si perna pe care-si lasau capul obosit, adormind în fosnetul ce le pastra calda amintirea freamatului lanurilor de grâu. Candela umplea odaia cu o lumina tainica si binecuvântata.

Si peste toate acestea, veghea neîncetat la apararea casei rugaciunea izvorâta din inimile curate aduse la ICOANA sfintita pusa cu evlavie în rasaritul casei.

Din vreme în vreme, atunci când urgiile se departau si pacea îsi gasea locul printre ei, femeile scoteau din lada de zestre toalele cele bune si, cu mic cu mare plecau la hora satului, acolo unde fiecare îsi etala frumusetea portului, vrednicia mîinilor, maiestria jocului si a cântului.

Asa au trait taranii nostri vlasceni, ducând în cârca lor deopotriva raul si binele, munca si bucuria, lasând în urma lor un popor sanatos la trup si suflet cu o tara întreaga si o credinta curata.

Într-un cuvânt, muzeului, cel mai valoros depozitar si pastrator al istoriei noastre, i se cuvine o pretuire deosebita iar noua, românilor, ne revine datoria de a ne pastra vestigiile trecutului, adevarate acte de identitate în istoria universala .

Nu este suficient sa spunem aceasta este tara mea , nu este suficient sa spunem noi suntem Români ci este imperios necesar, acum mai mult ca oricând , ca aceste afirmatii sa le si dovedim.

Daca este mult sau putin, timpul va hotarî dar începutul a fost facut si cu sprijinul unui episcop atît de iubitor deopotriva de cele sfinte dar si de istorie, suntem convinsi ca an de an vom putea îmbogati zestrea acestui pastrator al comorilor noastre care este muzeul de obiecte religioase al Episcopiei Giurgiului. Va asteptam sa-l vizitati, sa va spuneti impresiile si sugestiile si de ce nu, sa contribuiti la îmbogatirea acestui tezaur spiritual si istoric al Bisericii stramosesti.

 

 

 

Site administrat de PaginaTa!NET
Episcopul | Administraţia Eparhială | Catedrala Episcopală | Protoierii | Mănăstiri | Invăţământ Teologic | Noutăţi | Giurgiu | Opera Social Filantropică | Activitate Culturală | Muzeul Eparhial | Legături | Contact | Prima pagină
  Nr. vizitatori: 5388,
Copyright Episcopia Giurgiului - Biserica Ortodoxă Română